Despre fişa postului

Intr-o reprezentanta Nike erau la un moment dat doi baieti care aveau grija de clienti si ascultau TuPac.

La noi inca nu s-a ajuns sa-ti tratezi clientul din magazinul de incaltaminte cu sfaturi, chiar si un masaj la talpi (ca sa se fragezeasca) fraierului caruia urmeaza sa-i vinzi marfa mai proasta etc, deci baietii nu prestau d-astea, se bagau si ei in seama dupa ce in prealabil te scanau ca sa-si dea seama daca esti potential client sau doar gura-casca. Au ei niste repere, nu stiu, sunt cunoscatori. Adica numai la picioare daca te evalueaza rapid se prind daca ai potential sau nu.

In fine, cum stateau ei asa imbracati cu toale largi, scanand clienti si fredonand 50centi… eu aveam o problema cum am eu de obicei iar daca nu am imi fac:
Cum ii selecteaza, dom’le p-astia pentru angajare?!

Si mi-i inchipuiam pe baieti cum au trecut ei de primul interviu, care presupunea reperarea fraierului, recunoasterea perechilor de pantofi sport originale dintre facaturi (de la clienti din picioare, nu din raftul lor cu chinezarii la suprapret), abordarea fraierului cu cel mai mare potential si ca proba finala – interpretarea la alegere a unei piese de-a lui Xzibit, Nelly sau Busta Rhymes.
            
Mi se pare corect, daca eu insumi as fi fost angajatorul i-as fi testat dupa cum urmeaza:
Cioara nu-mi inspiri incredere – ia zi, cate albune solo a scos Ol’Dirty Bastard de la Wu Tang ?!   

Huh, huh, huuuuuh ?!?!

Explore posts in the same categories: Întâmplări, povestiri, relatări, păţanii

Tags: intamplari, păţanii, Relatări

You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.