Cum să nu faci afaceri ca Patriciu
Primul mic.ro de pe strada mea fusese amplasat strategic de către nişte merchandiseri dibaci între un supermarket, o băcănie cu de toate și program prelungit şi două buticuri non-stop.
Timp de vreo două săptămâni, să tot fi vândut băieţii trei, patru pachete de gumă unor trecători miopi care nu băteau cu privirea până la celelalte magazine şi câteva pachete de ţigări unor liceeni.
Dându-şi seama de acest imens potenţial economic pe care îl poate avea afacerea, au mai adus o rulotă, la zece metri de prima, peste drum. Din acel moment, comerţul a devenit înfloritor. Îi vedeam adesea pe cei doi vânzători făcându-și periodic vizite reciproce și luând unul de la altul câte o cola, un ziar sau o ciocolățică.
Prin această strategie economică elaborată, mic.ro a ajuns uşor de la magazinul 0001 – cel din curtea lui Patriciu, cu 9999 de produse în gestiune – la nimic.ro 9999, cel cu 0001 produse la raft.
Explore posts in the same categories: Direct din inima straziiEtichete: afaceri, mic.ro, nimic.ro, patriciu
You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.