Meserii uitate

Nu vreau să vorbesc aici de un instalator bun, sau de un zugrav care să nu te oblige să mai faci şi un credit de nevoi personale pe lângă cel ipotecar, ca să îţi poţi eventual şi renova casa ta cea nouă care de fapt e veche. Sau de un mecanic priceput, care să ştie mai multe decât unul care e specializat doar pe pază de noapte. Aici depinde de norocul şi priceperea fiecăruia dintre voi.

Mă refer aici la meseriile vechi, cele care în zilele noastre îşi mai găsesc cu mare greutate practicabilitate, şi asta nu din cauză că nu mai au obiect, ci mai degrabă din cauză că ne-am ajuns, nu ne mai cârpim, facem pe emancipaţii sau pur şi simplu ne put.

Câteodată mă întristez din cale-afară când realizez câte obiceiuri frumoase se pierd odată cu trecerea vremii.

Cum ar fi, de pildă, să auzim din nou maşină de îngheţată? Câtă bucurie, şi ce gol în stomac aveam la auzul îndemnului la fistic, cacao sau vanilie.

Sau când te aşezai pe scaun în centrul oraşului, ca să ţi se redea luciul pantofilor. L-am văzut pe unul atât de nebun încât, în loc să pună mână pe o perie şi o cutie de cremă de ghete, a preferat să înveţe Luceafărul pe de rost şi ţi-l şi recite artistic pentru un bănuţ.

Ştiţi ce nu am mai auzit de mult? Geamgiuuuuuuuuu! Mi-e dor să-l aud pe geamgiu. Nu pentru că aducea cu el ceva deosebit. Doar din nostalgie. Ce, voi nu obişnuiţi să faceţi lucruri doar din nostalgie? Ee, nu! Dar când mergeţi la meciurile Stelei ce credeţi că faceţi?

Dar paradoxal, cel mai mult îmi lipseşte un lucru pe care nici nu l-am cunoscut cu adevărat, dar care mi se pare cel mai reprezentativ pentru a picta ”vremurile bune”: îmi lipsesc acei gavroche cu teancul de ziare în braţe, care mergeau prin mulţime urlând cu mâna pâlnie ordinea zilei, ademenind trecătorii cu cele mai importante titluri din ştirile locale, din ţara şi de aiurea, încercând astfel să atragă cât mai mulţi cumpărători de gazete.

Mi-e dor şi i-aş asculta cu drag cum ar striga ei: ”Cristea, ce blondă ţi-ai tras!”, ”Delia, ce frumos le arăţi tu fundul fanilor!”, ”Monica, îţi faci revelionul fără Iri?” sau ”Senzational, află cum să faci un sex oral de excepţie!”

Explore posts in the same categories: Amintiri din copilarie

2 comentarii pe “Meserii uitate”

  1. Mihai Says:

    Da ….mi-ai adus aminte de nenea cu matuuuuura matuuuuraaa.ce vremuri:-)))


  2. In Tinutul Secuiesc, la mine acolo, un cetatean a avut initiativa de a reinvia masina cu inghetata. Duminica dimineata, pe la 9, mahmur si toate cele numa soneria aia infecta nu vrei s-o auzi. D
    P.S. – Caut un tamplar smecher, nu de PAL, PVC sau alte cacaturi, unul care sa mai stie cu lemn masiv.


Lasă un comentariu